Примери за използване на Pleurei на Румънски и техните преводи на Български
{-}
-
Medicine
-
Colloquial
-
Official
-
Ecclesiastic
-
Ecclesiastic
-
Computer
Principala complexitate diagnostică în această patologie este de a determina cauza inflamației pleurei și formarea de efuziune pleurală.
adică ruptura pleurei- coaja din jurul plămânului.
tamponul nu rupe integritatea pleurei, fată poate cere ginecologului să măsoare cu ajutorul unui hymenometru.
Chuck Eaton, în vârstă de 54 de ani, suferă de cancer pulmonar non-microcelular în faza 3B cu posibila invazie a pleurei şi cu istoric de obstrucţie pulmonară cronică.
care la rândul ei poate provoca inflamația pleurei.
Acest lucru se întâmplă din cauza invaziei tumorale a pleurei(captuseala din seroasa pulmonar),
Cu leziuni extinse ale pleurei din pieptul pacientului, există un zgomot din partea laterală,
iar zgomotul de frecare al pleurei se aude clar.
ca sindromul abdomen acut se poate datora iradierea durerii asociate cu leziuni ale plămânilor și pleurei(pneumonie acută,
bronhiei, pleurei etc.
deteriorarea cupolei pleurei, a vaselor de sânge
se formează un empyem(inflamație purulentă) a pleurei.
Sinusul poate fi lipit, adică în partea superioară a acestuia există un vârf- aceasta este o consecință a inflamației pleurei sau a altui proces patologic experimentat anterior;
Apare în procesul de deteriorare a pleurei plămânului, care este înzestrat cu un număr mare de terminații nervoase(prin urmare,
indică implicarea în patogeneza pleurei în jurul plămânilor
Ca urmare, între plăcile pleurei se formează o cavitate mică, care în mod normal nu conține o cantitate mare de lichid pleural, care lubretează suprafața pleurei în timpul mișcărilor pulmonare.
îngroşare a pleurei, pericardită şi valvulopatie cardiacă la unii pacienţi trataţi cu agonişti dopaminergici derivaţi din secara cornută(ergot).
îngroşare a pleurei, pericardită şi valvulopatie cardiacă la unii pacienţi trataţi cu agonişti dopaminergici derivaţi din secara cornută(ergot).
chiar și câțiva mililitri de sânge este suficient pentru a provoca iritarea pleurei și a declanșa procesul inflamator;
agentul infecțios nu acționează el însuși asupra pleurei(nu este localizat la distanță în cavitatea pleurală, ci de la distanță),